Transilvania” a fost una dintre navele de lux ale flotei maritime romanesti. Motonava a intrat in dotarea flotei romanesti in iunie 1938, fiind construita la santierele “Burmeister&Wain” din Copenhaga. Motonava Transilvania avea corpul din oţel nituit, 3 punţi, 2 motoare Diesel în 2 timpi, 12 cilindri, 2 elice, puterea totală de 23.000 C.P si următoarele caracteristici :
- lungime (L max.) = 132 m.
- lăţime (Bmax.) = 17.6 m.
- pescaj max. = 5,75 m.
- înălţime de construcţie = 8,50 m.
- greutatea navei goale = 5.160 to.
In anii ce au urmat, motonava Transilvania a efectuat croaziere de lux pe Marea Neagra si Mediterana; cabinele Transilvaniei puteau gazdui la standardele de lux ale vremii 412 pasageri. Datorita serviciilor sale ireprosabile, conditiilor de confort, înaltei calificari a echipajului, toate locurile motonavei erau în permanenta ocupate. Firmele turistice internationale apelau în mod curent la nava româneasca, pentru organizarea de croaziere, inainte si dupa cel de-al doilea razboi mondial, pana in anul 1975. Intre anii 1957 si 1975 a efectuat croaziere pe Marea Mediterana, timp in care Transilvania si-a capatat renumele de “Lebada Mediteranei”. In 1975, a acostat la Dana 26 din Portul Constanta, unde urmau sa i se faca reparatii capitale, intarziate din cauza lipsei de fonduri . Pe 15 martie 1979, s-a decis sa fie adusa la Galati, unde specialistii de la ICEPRONAV urmau sa transforme amenajarile initiale ale navei, la noi standarde. Doua zile mai târziu, la 17 martie, a ajuns la Galati si a fost acostata în dreptul restaurantului “Valurile Dunarii”. A stat aici vreo doua luni de zile, fiind punct de atractie pentru locuitorii orasului. Apoi, a fost mutata în aval, la Danele de nisip nr.17/18 (kilometrul 150). In toamna anului 1979, apele Dunarii au scazut foarte mult, fapt ce a avut ca urmare sprijinirea acesteia pe prismul de anrocamente de la baza cheului. Odata cu scaderea zilnica a cotelor Dunarii, crestea presiunea pe prismul de anrocamente, crestere care a culminat cu dezintegrarea acestuia sub greutatea navei, cu ruperea legaturilor de la mal si rasturnarea acesteia pe bordul babord, actiune care a antrenat pietre din prism si primul rand de piloti de la baza pereului.
